Robii Domnului Cei Blestemaţi (3)

Robii: partea 1 partea 2

A fost o iarnă caldă atunci în decembrie 1855. Semăna mai mult cu o toamnă plăcută, cu ploi scurte de vară şi zile însorite.

Boier Lambru mai făcea incursiuni la vânătoare, însoţit mereu de fiul său, Floricel Lambru.

Când era de-o şchioapă, la vreo 8 ani, Floricel Lambru era un drac de copil, blond, gras, cu capul mare, mândru şi plin de el ca toţi copiii boierilor. Şi odată, când trecu baba Parascheva pe lângă el îi puse piedică şi ea căzu şi se tăie un pic în barbă într-o piatră. Şi sculându-se de jos îl apucă de umeri pe Lambru cel Mic şi fixându-l cu ochii albi şi orbi, îi rosti în faţă 2 vorbe.

Asta au văzut servitorii, povestindu-i toată întâmplarea lui Lambru cel Bătrân, peste exact 2 zile când gura şi buzele lui Lambru cel Mic fu năpădită de bube dulci. Normal că boier Lambru nu crezu aşa ceva, ce copil nu face bube dulci la gură.

Dar văzând că nu-i trec ani la rând începu şi el să creadă întâmplarea, dar îi fu frică să o înfrunte pe Vrăjitoare.

Şi bubele lui Lambru cel Mic au rămas pe faţa lui toată viaţa, urâţindu-i şi mai mult capul blond şi mare ca de bivol, schimonosindu-i gura şi umflându-i buzele care nu se mai închideau complet, scuipatul prelingându-se mereu pe bărbia lui, fiind nevoit să şi-o şteargă mereu cu batista.

Din pricina asta Bălosul îi rămase numele printre robi.

Şi întorcându-se atunci de la vânătoare, el Lambru cu fie-su îi cuprinse pe drum spre moşie o ploaie grozavă, dar caldă. Pe drum dădură de robii lor ce munceau la câmp, să mai curăţe câmpul de unde fusese cules porumbul.

Şi trecând printre robii lor cei plouaţi ce încercau să muncească în continuare în ploaia puternică, sub supravegherea lui Spiridon, argatul lui de încredere, atunci Lambru cel Bătrân o zări…

Apa îi spălase leşia de pe faţa alb-creolă şi pletele ude blond auriu i se revărsaseră pe umeri… Bluza i se lipise de corp, făcând să se zărească sânii cei fermi ai micii ţigăncuşe. Nu o recunoştea cu niciun chip pe roaba asta.

-Spiridoane ia zi, cine e fătuca aia de colo?

Spiridon se uită atent şi parcă nici el nu o mai recunoştea… dar clar după haine ştia că e Trandafira

-Trandafira boierule, ea trebuie să fie.

– Ia te uită ce comoară de fată aveam aici în curte şi habar nu aveam, spuse el uitându-se la fie-su ce începuse să se holbeze atent la roaba Trandafira.

– Să i-o încredinţezi diseară Smarandei, să o îmbăieze şi să o îmbrace cum se cuvine… Diseară să fie la mine în iatac să-mi spele picioarele.

Trandafira fu luată direct de pe câmp şi dusă în conac şi încredinţată cameristei Smaranda pentru pregătiri.

Când auzi Parascheva începu să se tânguie şi să blesteme şi să-şi smulgă părul din cap. Încercă chiar să ajungă la boier să vorbească la el, dar acesta îi trimise vorba prin Spiridon că e obosit după vânătoare şi să-i dea pace.

Întârziat de ploaia puternică Flăcărică ajunse greu şi o găsi pe Parascheva privind deznădăjduită în gol, în timp ce cei cinci ţigani cohani încercau să-i redea alinarea.

-Săru-mâna mamaie… şi se uită îngrijorat în jur după Trandafira.

-Băiatul meu, ai venit, ai venit… dar ea nu mai este, nu mai este!… repeta obsesiv Parascheva.

-Cum adică, ce s-a întâmplat? ţipă Flăcărică, năvălind alături şi apoi ieşind afară începând să o strige pe Trandafira lui cea dragă.

– Nu mai e băiatul meu, a luat-o boierul. A luat-o Lambru cel Batrân la el în iatac, să-i spele picioarele… şi ştim cu toţii ce înseamnă asta, băiatul meu!

-Cum aşa, nu se poateee, răcni Flăcărică, mă duc şi o iau înapoi chiar acum.

-Nu ai cum, e imposibil. Nu avem nicio putere, suntem robi cu toţii ca şi tine ca şi Trandafira, întăriră ceilalţi ţigani.

– Eu nu sunt robul lui Lambru, hotărî Flăcărică şi fugi pe uşă direct spre conac.

Se ascunse cu grijă de slujbaşii ce trebăluiau prin curte şi văzu că nu e chip să intre în casă. Hotărî să se caţere până la iatacul ce părea chiar al boierului, având balconul cu cele mai multe flori. Se sui agil în balcon şi intră în cameră scoţându-şi cuţitul de la brâu. Dădu nas în nas cu boier Lambru ce începu a striga după ajutor, apucându-şi hangerul şi parând lovitura de cuţit a lui Flăcărică. Cuţitul alunecă de pe hanger şi se înfipse în braţul drept, rănindu-l pe Lambru. Spiridon împreună cu încă trei bărbaţi năvăliră în cameră şi se aruncară peste Flăcărică ce urla neputincios numele Trandafirei.

Cei 4 îl dovediră uşor pe Flăcărică, legându-l fedeleş.

-Cine eşti şi ce cauţi aici de vrei să mă omori! se răsti la el Lambru, dându-şi cămaşa jos şi văzând că rana de pe mână e destul de adâncă.

-Nu eşti tu robul lui Matache, Flăcărică parcă aşa te cheamă, aşa e? Că te tot văd pe moşia mea de câteva luni de zile mai mereu, se miră Lambru după ce-l recunoscu.

-Da, Flăcărică sunt şi îţi cer să o eliberezi pe Trandafira!

-Masoară-ţi cuvintele rob neruşinat ce eşti! Nu îmi ordoni tu mie! Şi de ce mă rog, care e treaba ta cu roaba mea?

-Trandafira e mea şi o să-mi fie soaţă, de asta iţi zic! îl înfruntă Flăcărică.

-Păi zi mă robule aşa, atunci e numai bine, că azi o să uzez de dreptul meu de prima noapte cu viitoarea ta soţie.

-Peste cadavrul meu, urlă Flăcărică înnebunit.

-Asta se poate rezolva uşor, nu uita că m-ai atacat cu cuţitul.

– Şi o să te tot caut şi-n gaură de şarpe şi o să te omor dacă te atingi de Trandafira…

– Spiridoane ia ia-l pe gură mare ăsta de aici, şi aruncă-l în temniţa din curte. Mâine o să-i hotărăsc soarta.

-Da boierule. Şi ţiganca Trandafira? S-o trimit sus?

-Nu mai am niciun chef acum. Trimite-o acasă şi tu du-te apoi şi caută un felcer în sat, să nu mă infectez de la tăietura asta.

VA URMA

Vă puteți abona şi prin e-mail la postarile mele viitoare.

bokeh-chain-close-up-119568.jpg

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.