Exclusiv pentru Bărbaţi: Voi când v-aţi…?

Io când m-am angajat acu’ vreo 2 ani juma’ aici la irlandez, pe lângă vreo câteva întrebări şi formulare semnate, mi-a dat să completez şi un chestionar, aşa… mai personal, în care printre altele trebuia să scriu numele nevestii şi data căsătoriei.

Doamneeee, în momentul ăla m-am simţit ca ultima şi cea mai măruntă furnică umană, de-mi venea să mă ascund în ascuţitoarea de pe birou.

Tufă de veneţia, cioban sprijinit gânditor în bâtă, lobotomie cerebrală scria pe mine in timp ce el se uita la feţele mele de culoarea girofarului, când roşie când albastră, şi-mi spune râzând:” Ce-mi place să vă pun întrebarea asta!”

Phaaiii, adică nu e de ajuns că țin minte că am stat îmbrăcat la 4 ace toată ziua, că a trebuit să zâmbesc în toate pozele și cu toată lumea, că am pupat mâna nașului și seara am rasuflat ușurat când totul s-a terminat?

Păi cu d-astea vii, mă, nene? Ce sunt aici la consilier marital sau ce? Întreabă-mă despre programul de condus cu tirul şi despre pauză, că din astea am învățat în ultimele luni, nici prin cap nu mi-a trecut că trebuie să scormon printre acte și să mă holbez la hârtia cea portocalie folositoare doar la partaj… aaa şi dacă vrei ceva mai personal întreabă-mă ziua când mi-am luat maşina personală, eventual chiar data şi ora când am fost sunat de Avia să-mi spună că Skoda mi-a sosit în showroom… Astea sunt întrebări adevărate, bărbăteşti şi încuietoare.

Acum să nu credeţi că sunt nesimţit: Fireşte că ştiu ziua nevestii, mărţişorul şi valentinul şi normal că… NU ştiu ziua soacră-mii și pe-a mamei o mai uit câteodată fix pâna a doua zi, când îmi zic: Oops, I did it again! 🙂

Ehh şi atunci mi-am înghiţit nodul din gât şi ia Mihaie şi sună în ţară şi cu lugu-lugu prin învăluire… -Că ce faci? -Că uite am ajuns şi eu la noul loc de muncă… -Ai plătit lumina? şi -Apropo… Noi când ne-am căsătorit? Te întreb doar aşa, într-o doară…

Greu fuse, dar se duse şi după mine urmară şi alţii fie ei români, latvieni sau polonezi..

Îmi amintii acum de toate astea când la ceva discuţii cu un prieten am aflat că nu sunt singurul şi apoi am mai întrebat şi eu în stânga şi-n dreapta, nu 100 de români că nu am de unde să-i iau, doar câţiva ca să-mi dau seama că suntem mulţi şi peste tot, aproape toţi din ăştia ca mine, uituci şi neştiutori.

Mamăăă ce bine mă simt acum, câteodată e chiar bine să fii în grămadă!

Deci care mai sunteţi ca mine? Care ai curajul să spui că nu ţi-ai amintit mai devreme de 30 secunde, maxim un minut data exactă a căsătoriei tale?

Fii bărbat măcar o dată-n viaţă, aşează-te pe canapea sau la volan, bagă-ţi mâna în pantaloni, ia problema în mâna ca Al Bundy şi recunoaşte că aşa e! Și poți sta liniștit că nevestele nu-mi citesc mie blogul…

Lol, acum îi compătimesc sincer pe cei ce au făcut civila şi biserica în zile diferite, că au de reţinut două date exacte.

Și nu, nu îmi spune data că nu am de gând să-ți trimit vreun cadou… vreau doar să aflu daca o știi, ‘au ba!

Şi ca să nu fiu misogin invit şi pe reprezentantele sexului frumos, să intre în clubul nostru, Al Celor Care Nu-şi Amintesc Pe Moment sau chiar mai rău, Deloc, ca mine, Data Căsătoriei şi asta nu pentru că nu ne-ar păsa, ci pentru că aşa cum voi femeile nu reţineţi chestii complicate şi tehnice, cum ar fi diferenţa dintre o cheie inelară şi una tubulară, tot aşa suntem si noi programaţi genetic să nu reţinem datele importante.

Sunt mult prea tehnice pentru noi, bărbaţii!

black-and-white-board-business-302051

11 comentarii

  1. Clubul „nostru”, va fi din start ocupat numai de bărbați. Nu ai să găsești o femeie care să nu-și amintească data nunții. Fie ea și cu „Strâmbă-Lemne”. Pentru că ele au o altă considerație pentru acest eveniment. Se pregătesc din copilărie pentru asta. Își făuresc vise, planuri, idei preconcepute… toată gama. Mireasa, zâna și prințesa oricărui căpșor de fată. În schimb, bărbații sunt luați de „vortex”. Se simt marionete și duși, trași, împinși, mutați de colo, dincolo… Iar după câteva zile, când realizează ce s-a întâmplat cu ei, se uită la inelul de pe deget și zic: „Auuu! Ce-am făcut eu, Doamne-e-e?” 🙂 Doar atunci este șocul, că după aceea, cu toții desigur, trăim fericiți până la adânci bătrâneți. Însă probabil din șocul acela, se produc scurt-circuite care șterg date din memorie.

    Apreciat de 2 persoane

  2. Degeaba gravezi pe verigheta data si numele, ca daca ai Alzheimer, nimic nu o sa-ti mai amintesti din viata ta. Si daca tot vreti sa va gravati verighetele, eu zic ca se poate si dupa nunta. Cat despre retinut date, eu am o problema. Tin minte datele de nastere ale cunoscutilor si chiar si data nuntii lor. 🙄😬

    Apreciat de 1 persoană

  3. Pt cununia civila la mine am apelat la câteva trucuri ca am făcut-o în ziua de naștere a soției dar în luna în care sunt eu născut la 25 de ani ai mei, deci e simplu:18(ziua ei),10(luna mea)… La cea religioasa am gravat pe verigheta data exacta😂😂

    Apreciat de 1 persoană

    • Si asta e o idee faină, sa te insori de ziua nevestii. An de an de ziua ei ii vei da cadoul soptindu-i:” N-am uitat draga mea, astazi e si ziua noastra! ”
      O pun si pe asta in aplicare, intr-o alta viata si cu alta nevasta normal 😂

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.