Prequel Rază de Lună, noua mea poveste

Am fost trimisul guvernului danez în Groenlanda dar avionul meu s-a prăbușit și-am găsit-o pe Oulu.

Am fost condamnat la suferință și damnare veșnică în De data asta va fi altfel.

Când am fost jurnalist în Insulele Orkney am aflat pe pielea mea puterea preoților druzi în Megalitul

După care am sfârșit înecat într-un borcan încolăcit de-un Șarpe în Blestemul Balerinei

Dar cu mult înainte de toate aceste vieți și personaje, în vremuri străvechi, am fost Lu Yanjing… soldat în armata imperială chineză din timpul Dinastiei Yu… în noua mea nuvelă Rază de Lună!

Poveste la care am lucrat doar două săptămâni dar ce a ieșit totuși teribil de lungă, fiind necesară publicarea ei pe capitole… E de aproximativ de 4 ori mai mare ca ultima mea scriere, Ceasul Crinei.

Mâine va fi publicat „Capitolul 1: Frontul Mongol” din nuvela „Rază de Lună”, scrisă și dedicată cu drag soției mele Daniela special pentru ziua ei de naștere, 17 Septembrie!

Fragment din Capitolul 1:

” Ju începu să-şi mai facă încă o ţigară, după ce se uită la soarele ce parcă ne făcea în ciudă şi se apropia mult prea greu de linia orizintului:

– Mai avem de stat! Voi chiar credeţi că vor veni tătarii? De 3 luni de când stăm aici la graniţa cu Mongolia, n-am văzut nici urmă de tătari.

– Când am plecat de acasă, tata mi-a spus că o să vină! îi spun convins. De mult timp se aude că hanul Noyan Khan strânge oaste mare de tătari călări şi o să încerce să ia o bucăţică din China noastră. Priviţi numai ce tarişoară frumoasă avem! Munţi împăduriţi şi câmpii pline de orezarii ce se întind de aici până la Marea Galbenă… Iar când priveşti spre mongoli ce vezi? Nimic! Doar stepă arsă de soare şi bătută de vânturi fierbinţi.

– Taci, Lu Yanjing! Nu ai de unde ştii asta! Tratatul de pace încheiat între al doilea Împărat de Jad şi mongolezi e solid şi încă în vigoare, mă contrazice Ju.

– Eu aş spune că nu suntem pe frontul care trebuie, se băga şi Chang Hu în disputa noastră. Acum vajnicii noştri soldaţi chinezi din armata imperială se lupta cu japonezii la Marea Galbenă. Acolo au debarcat câteva sute de galere mari ca nişte balene, înţestate de samurai împlătoşaţi ce ne-au cucerit toată coasta de la Quindao până la Taizhou… De 6 luni se luptă cu ei fraţii noştri şi încearcă să-i împingă la loc în mare, ca să-i forţeze să se întoarcă pe insula lor. Blestemaţii de samurai! şi scuipă lung până în orezărie. Am auzit că-şi înfig cuţite în burtă din onoare sau pentru te miri ce motiv!

– Seppuku! cei doi prieteni întorc capul spre mine.

– Seppuku, aşa se cheamă obiceiul acela!

– Respingător obicei! Nimeni nu ar trebui să-şi ia suflarea din proprie voinţă. Vieţile noastre aparţin Împăratului de Jad Gan Yu, rosti Ju împreunând mâinile pumn în palmă în dreptul feţei.”

Un comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.